Se schimbă nişte lucruri în lumea asta. A venit ninsoarea grea , toţi prietenii mei vor să plece în alte ţări, lumea se ceartă rău, a început revoluţia, iar a venit criza, nesuferitu’ de Băse nu pleacă. E clar, e urâtă, cocoşată şi miroase urât. Treaba.

Nu mai zic că Vanghelie umblă cu una care nu e nevastă-sa.

Şi când te gândeşti că toate nenorocile pleacă de la un singur lucru:

Nu mai există secera şi ciocanul.

Serios. Am auzit explicaţia asta pentru toată criza financiară şi economică, la CTP. Omul spunea simplu: secera şi ciocanul înseamnă, pe lângă mult alte simboluri comuniste, ideea de muncă măsurabilă, concretă, palpabilă. Agricultura, oieritul şi altele produc de-ale gurii.

Secera şi ciocanul sunt înlocuite de tastatură şi monedă. Adică lucrăm şi, în baza unei convenţii numite bani, primim de mâncare. Iar când nu mai primim destul de mâncare, este fiindcă undeva, în lumea asta, cineva a dereglat convenţia.

Deci, ce ne facem cu blogurile, cu muncile la birou, cu şedinţele lungi şi calculatoarele performante? Roşiile nu cresc pe mocheta din biroul şefului şi nici pâinea nu se coace pe mouse pad.

Spor la treabă!

sursă imagine