Am avut o noapte bună. Sâmbătă spre duminică, în Home Mătăsari, alături de nişte oameni faini din PRIME România, Asociaţia Studenţilor la Relaţii Publice şi Comunicare, am rezistat unui maraton.

Maratonul propus de colegii mei a însemnat peste 6 ore de studiu şi aplicaţie pe mijloace de promovare a filmului românesc.Efortul maratonului a fost dublu pentru mine. Pe lângă atenţia acordată celor 3 speakeri şi pe lângă lupta cu somnul (am ajuns la 22.00, am plecat la 8 dimineaţa), am făcut live blogging, twittering şi facebook-ing. Astfel că în noaptea maratonistă am scris 3 posturi pe blog, 18 tweeturi, peste 20 de update-uri pe facebook. A fost mai greu decât mă aşteptam să particip la eveniment şi să “transmit” de acolo, dar a ieşit mai bine decât speram. Am scris, mai ales, despre mijloacele şi sfaturile de PR pe care ni le-au oferit speakerii, iar Laura Toma a vorbit pe sarutaridecinema.ro despre calitatea de cinefili/cineaşti a vorbitorilor prezenţi.

Evenimentul, pe scurt, a însemnat o parte teoretică, un mini-workshop şi prezentarea în faţa clientului. Seara a început cu vizionarea filmului: “Muzică în sânge”, pe care urma să-l promovăm în finalul serii. Primul speaker a fost Ada Teslaru, consultant BBDO Group. Fără îndoială, a fost cea mai interesantă parte a serii. Ada a vorbit clar şi cu exemple. Informaţiile oferite de ea au fost cu adevărat folositoare în construirea campaniei de promovare din partea finală. Mai pe larg despre prima parte a serii, am scris aici.

Al doilea speaker a fost Toma Peiu, PR&Press Manager la Gala Premiilor Gopo. prezentarea a fost sub nivelul celorlalte două, dar informaţiile transmise au fost, de multe ori, interesante. Toma ne-a vorbit despre importanţa unui making-of al unui festival şi despre importanţa respectării promisiuniloe faţă de public. Mai multe detalii, puteţi găsi în postul scris despre această a doua parte.

Ultima mini-conferinţă a fost susţinută de Andrei Dăscălescu, regizorul unui film genial, “Constantin şi Elena”. El a vorbit despre promovarea de filme din perspectiva filmmaker-ului şi ne-a făcut curioşi să descoperim ştiinţa montajului de film. Andrei a prezentat cu pasiune ceea ce face şi ne-a cucerit, deşi talentul său de vorbitor şi prezentarea nu au fost extraordinare. De la el am învăţat că PR-ul de film se poate face cu inventivitate şi o cunoaştere bună a produsului. Aici am detaliat.

A urmat lucrul pe echipe şi prezentarea ideilor (nu a fost vorba, neaparat, de o campanie, din lipsa timpului necesar dezvoltării unui plan elaborat) în faţa clientului, invitatul surpriză fiind, de data asta, Dan Chişu . Oboseala şi lipsa unui brief exact şi-au spus cuvântul şi nivelul ideilor prezentate a fost unul mediu, fără nimic extraordinar. Echipa mea a reuşit, totuşi, să câştige pitch-ul simulat. Aveţi video mai jos.

Concluzii:

Am văzut cât de obositor este PRIME Maraton-ul din perspectiva unui participant (anul trecut am fost organizator). Oboseala resimţită a fost cauzată şi de faptul că am scris foarte mult despre eveniment în timpul desfăşurării lui. Această ediţie a doua a ieşit mult mai bine decât prima: organizare mai bună, loc de desfăşurare excelent, speakeri mai bine pregătiţi, temă mai clară, mâncare şi băutură mai bune, mape, ecusoane, prize, spaţiu, toate pregătite şi gândite cu mare grijă de organizatori.

Au existat, bineînţeles, şi mici scăpări. Din păcate, aşa cum anticipam, programul nu a fost respectat, au existat decalaje şi participanţilor le-a fost transmis, indirect, acest lucru. O problemă a fost şi lipsa unui brief clar din partea organizatorilor, dar, vorbind cu aceştia la final, le-am înţeles motivele. O altă problemă a fost, cred, lipsa unui partener media puternic, nu pentru a atrage mulţi participanţi, ci pentru a face evenimentul şi numele PRIME mai cunoscute, chiar şi post desfăşurare.

Una peste alta, PRIME Maraton rămâne, cred, unul dintre cele mai tari evenimente PRIME şi eu sunt fericit că am organizat prima ediţie şi am participat la o alta. Cât despre echipa organizazoare a acestei ediţii, toate felicitările pentru că au reuşit, aşa cum spune şi fotografia unei fişe din mapa de eveniment, să spună o poveste şi să primească satisfacţia participanţilor.